Aparent, paternitatea este o tema poetica discreta. Antologia de fata ne dovedeste insa contrariul. Despre tata s-a scris mult, s-a scris cu incrancenare, s-a scris cu febrilitate (poate mai putin patetic decat in cazul textelor despre mama, dar nu mai putin emotionant), s-a scris ca forma de eliberare sau ca gest de recuperare.De la George Cosbuc pana la Andrei Dosa si chiar un pic mai incoace, spre cartile tinerilor debutati recent, descoperim o poezie profunda care iti taie respiratia, fie ca reflecta perspectiva filiala, fie ca dezvaluie sentimente paterne. O selectie de poeme excelente ce se organizeaza intr-un tablou, pe cat de eterogen, pe atat de fascinant.-Lucia TURCANU