Cartea aceasta nu e un jurnal, nu e un epistolar, nu e un testament, nu e o confesiune, nu e o cronica, nu e un monolog.Este cate ceva din toate, intr-un ecou premeditat.Si jurnal si epistolar si testamentsi confesiune si cronica si monolog.Un pod de dor catre voi, peste timp.Spre a va incredinta ca nu exista sfarsit.Marina Dumitrescu este o bine-cunoscuta jurnalista culturala, o eseista de forta, dar si o poeta de mare sensibilitate. O faptura frumoasa, rafinata si interiorizata precum putine altele, marturisitoare a deschiderii noastre spre transcendent. Cartea pe care o aveti in maini, asa cum mentioneaza chiar autoarea, nu este doar jurnal, nu e doar epistolar, nici monolog, nici cronica, nici testament. Ea le reuneste pe toate, intr-un amestec unic in felul sau. Dar, in primul rand, este o marturisire fierbinte si impresionanta a iubirii materne care se transforma, prin filtrul experientei spirituale, in iubire general-umana si interes pentru toate fatetele vietii. Exercitiu de sinceritate si de rigoare, umplut cu pepite de frumusete si intelepciune - iata un text admirabil al unei scriitoare care isi intregeste identitatea. (Magda Carneci)